CAMIKU

Draco- Chipurile de piatra

2012-01-02T18:11:00.006+01:00

Peste sutele de mii de strabuni care au populat acum mai bine de 2 milenii de ani teritoriul actual al Romaniei s-au adunat o puzderie de mituri, controverse si indiferenta. Incercam pentru aceasta sa readucem spectatorului o atmosfera distincta, apropiata de spiritul straniu al antichitatii si cel mai important, incercam o productie alternativa despre batranii nostri geto-daci care sa

Hai la Lido

2011-11-12T15:17:00.009+01:00

foto: http://urbo.ro/local/lido-cafe-bar-anticariat-85412 Am intrat dupa patru ani in Lido, anticariatul- cafenea. Mare mi-a fost bucuria sa gasesc aici aceleasi carti interesante (mi-am cumparat ,, miturile esentiale" de victor kernbach) si acelasi vanzator- patron. De data asta, o plasma imensa anima locul la 9 dimineata si nu cu orice, ci cu videclipuri ale anilor 70-80. Ce bine

ASTRA FILM- un festival de film ..in cuvinte.

2011-10-26T08:54:00.023+02:00

Episodul 4 Aproape de cer foto: http://www.dokweb.net/en/documentary-network/east-european-docs/-close-to-heaven-4849 Un film documentar alb negru, dar atat de colorat. Un film parca filmat in alta lume, dar de fapt filmat pe langa Jina, aproape de noi. Un film despre care ai falsa impresie la inceput ca o sa te plictisesti vazand imagini despre acelasi subiect devenit leitmotiv,

Roma - Amor - Maro

2011-10-07T10:16:00.018+02:00

După ce înainte cu o zi priveam în filme destinul dramatic al unor tipi, iată-mă azi cu gândul că şi eu sunt un personaj tare tragic. După ce mi s-a stricat subit telefonul, după ce am făcut un curs de presa scrisă în care am vorbit despre istoricul facultăţii noastre, după ce am pus un pachet la poştă, după ce am căutat ca o disperată un telefon de împrumt şi

Patinoarul- disco number two

2008-02-25T21:59:00.002+01:00

Am ajuns de dragobete la patinoar. la ciuc. Eu, cu gândurile mele către zmee şi pescăruşi. Vroiam pur şi simplu să mă recreez şi să uit de lumea exterioară, să stau doar cu mine. Să patinez cu viteză, să simt acele de gheaţă în nări, să aud doar scârţâitul patinei, să nu văd, în viteza mea pe nimeni. Iată momentul de adrenalină la maxim. Eram pe puţin 200 de oameni în acel loc atât de drag mie

6!

2008-02-23T12:34:00.003+01:00

6….Şase este numărul cu care am de-a face azi. Sunt în trenul Mureş- Sibiu, pe linia 6, la ora 3.26. Şi suntem doar şase oameni în tot trenul! Cu tot cu controlori şi mecanicul de locomotivă! În câteva minute ar trebui să plecăm. Mi-e frică de mor, nu este încă dat drumul la lumină, şi timpul pare că s-a dilatat de nu mai porneşte trenul o dată! E îngrozitor de cald

ghici cine!?...

2008-02-12T20:43:00.000+01:00

fiecare întâlnire cu el este o enormă fericire pentru mine, emoţioantă chiar. El este părtaşul unui lucru nou pentru mine, drept pentru care trebuie neapărat să îi mulţumesc. El...hm....îţi zâmbeşte mereu, te întreabă cum te simţi, iar în momente cheie te întreabă direct: ,, eşti în stare de...?!..''Yuppp....Să nu mai spun că te copleşeşte cu câte ştie! Te fascinează descriierile lui cu privire

Portret de portar hocheist

2008-02-06T13:18:00.003+01:00

Dacă vrei simfonie de sunete, hai la un meci de hochei! Patine, crose, seminţe ronţăite, cântece şi înjurături în toate limbile posibile o să auzi mereu. Am fost de multe ori la patinoarul de la mine din oraş şi mi-a atras atenţia întodeauna....portarul. De ce, nu pot să explic, dar este ca atunci când mergi în discoteci şi prima oară te uiţi la dj, ca să te familiarizei cu locul, tot aşa, la un

Z-meu’ meu

2008-02-02T23:03:00.003+01:00

L-am găsit într-o zi pe la amiază, pe o stradă din apropierea casei mele. Nu mai văzusem în viaţa mea unu adevărat vreodată. Era din colaje de ziare şi hârtii creponate, foarte colorat şi cu doi ochi uriaşi în părţile laterale. Nu era mare. Câţiva centimetri de-a lungul şi de-a latul, sub forma literei V. Şi era atât de frumos! Părea a fi o pasăre lovită, căzută de

The strangest day ever

2008-01-31T17:31:00.002+01:00

26 ianuarie. Am ajuns în Mureş într-o sâmbătă însorită. Timp de patru ore am căutat un purice din cei XXX.XXX purici-locuitori ai oraşului. Îl căutam cu mare interes, dintr-o curiozitate acumulată în 17 ani. Şi culmea, l-am şi găsit! La revoluţie, iubitul meu Răzvan, s-a mutat din Ciuc la Mureş. Ai mei nu ai mai ţinut legătura cu ai lui, dar eu, m-am gândit mereu la băiatul dezordonat, murdar,

ziare din timpul facultatii

2008-01-29T12:44:00.002+01:00

http://www.scribd.com/doc/1016955/sibiul-univ-mai-2007 http://www.scribd.com/doc/942099/sibiul-univ-iunie-2007 http://www.scribd.com/doc/1959972/ziarul-corola-lumii

Rain man’s birthday

2008-01-23T23:01:00.002+01:00

Why does it always rain on me? Is it because I lied when I was seventeen?Totul e ficţiune. Poza aceasta, blogul, viaţa mea, azi. Şi azi...e ziua lui Rain Man. Dar cine e Rainman?Rainman putea să fie totul, dar este doar o parte...Rain mi-a scris odată : „te pup şi poate ne vom întâlni cândva prin lumea viselor. Port o haină închisă la culoare şi mă plimb mult. Aşa o

In memoriam….

2008-01-11T22:20:00.003+01:00

Chiar uitasem de acest termen, moartea. Bunica îmi tot vorbea în vacanţa de iarnă despre moartea ei, pe care o vedea ca o trecere la cele „veşnice şi liniştite”. Vorbea despre acest eveniment cu umor, şi eu mă amuzam ca un copil care se crede nemuritor. Uitasem ce impact ai când te uiţi peste o poză şi să realizezi că cel din fotografie ..nu mai este. Uitasem de răutatea oamenilor, de durere, de

retrospectiva 2007

2007-12-31T15:47:00.003+01:00

2007....anul în care : • am trecut prima oară graniţele României (în Ucraina) • m-am îndrăgostit nebuneşte de un hocheist • sibiul m-a delectat cu mii de evenimente • am avansat profesional • am învăţat să uit trecutul • am scris şi am terminat licenţa • am simţit, după mulţi ani că există Moş Crăciun • am învăţat să înot şi să schiez.... • am câştigat burse şi premii • am mers în tot felul de

liceul si perlele lui:)

2007-12-29T17:39:00.002+01:00

cat îmi e dor de acele vremuri....în care absurdul, inocenta, sentimentul, prostia şi încrederea nu aveau limite.... · Cine are culori colorate?· Eu n-am zi de naştere..m-am născut noaptea.· De ce e ceaţă în Ciuc?...să nu vadă D-zeu cât de proşti sunt secuii.· Viaţa e doar o glumă, iar pentru a fi fericit, trebuie să înveţi să râzi de ea· Nu v-am spus dar vă repet…· Cum se numeşte copilul

revista alternative

2007-12-16T12:29:00.003+01:00

Foto: alex, alina, bogdan /cei mai buni prieteni din ceea ce s-a numit simplu, facultate fostul meu proiect studentesc:http://www.scribd.com/doc/905188/revista-alternative

2 minute în Suceava

2007-11-23T12:20:00.002+01:00

Deasupra tuturorO roată ca dinalea din care făcea bunicămio- fierar3 jocuri de noroc8 muşterii4 fumători2 sticle de suc aproape goale pe masa mea. Mult fum, muzică în surdină. Iată viaţa din faţa mea. În spatele meu, garsoniere fără balcoane, puţin mai mari ca o cutie de chibrite, cu haine agăţate oricum, cu multe pompe funebre la parter..şi gara de cărămidă. Părul

Guşteriţa – satul din oraş

2007-11-18T21:56:00.006+01:00

Îşi merită Sibiul numele de capitală europeană, fie ea şi culturală? Ce face Primăria anul acesta? Dar Consiliul Local? Primarul are datoria de a conduce serviciile publice locale, de a întocmi proiectul bugetului local şi de a controla activitatea funcţionarilor Consiliului Local. În 2007, se pare că banii publici sunt investiţi doar în zona centrală, iar cartierele mărginaşe sunt lăsate de

Trei minute în Piaţa Mare

2007-11-15T21:22:00.002+01:00

În dreapta mea, la zece metri, o tanti blondă, îmbrăcată în blugi şi cu o geacă imensă, de fâş, galbenă, are în mână o pâine feliată la care se uită lung. Deodată, o aruncă pe jos. Din toate părţile, apar zeci de porumbei: ciugulesc agitaţi, se bat între ei şi scot sunete ciudate. Parcă-s oameni. E cald, e soare, cerul e senin...nici nu zici că este toamnă. Pe fostele butoaie cu grâne, oameni de

Sur le ciel de Sibiu

2007-11-06T21:51:00.003+01:00

JABIN Pe Strada Nicolae Bălcescu zeci de turişti se plimbă şi fac poze la tot ce le iese în cale. La colţ cu BCR, aceştia îl văd pentru prima oară pe Jabin. Se minunează de el, îi fac poze şi trec mai departe. Pentru sibieni, Jabin nu e un necunoscut: îl văd şi-l ascultă de trei ani pe cel care cântă la acordeon în zilele cu soare pe centrul oraşului. De câte ori îl vedem, îi mulţumim cu un

Maria Moga – paznicul cheilor livreşti

2007-10-31T21:45:00.004+01:00

Datorită renovărilor de pe strada N. Bălcescu, abia mai vezi intrarea în librăria „Constantin Noica”. Noroc că în acel loc nu e nevoie de schimbare. Totul e la fel de primitor din 1991, de când patronul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu a fondat aici ce-a de-a doua librărie din cela 16 existente până azi. De atunci, trei „lucruri” nu lipsesc de aici: mirosul de carte nouă, muzica în surdină

„Aici, Radio Europa Liberă”

2007-10-25T18:05:00.002+02:00

Imaginaţi-vă o seară de vară, cu aer uscat, anul 1989, o margine de oraş, orice oraş din România, un bloc cu apartamente mari cât cutiile de chibrituri, zeci de haine de bebeluşi agăţate la ferestre, sticie peste sticle în balcoane. În faţa blocului, opt copii de 4-5 ani sar pe pătreţelele unui şotron desenat cu creta. Sunt şi eu printre ei. Eu am patru ani jumate.